Fișa de lucru: Respirația care te adoarme

Completeaz-o înainte și după ce asculți transa. Ce scrii aici rămâne la tine: pagina nu trimite nimic nicăieri.

Se deschide fereastra de tipărire; alege „Salvează ca PDF” ca destinație.

Înainte de transă

Intenția pentru noaptea asta, în câteva cuvinte, scrisă înainte să te întinzi.
Cât de comod îți vine acum un expir lung: 0 dacă se oprește repede, 10 dacă iese lin, cât vrea el.
Câte un cuvânt pentru umeri, piept și pântec, așa cum le simți acum.

Dimineața: numărătoarea care ți s-a părut cea mai comodă, de la trei, de la patru sau de la cinci.
Aceeași scală, pentru expirul de aseară din pat.
Unde ai simțit căldura coborând: în piept, în pântec, în mâini sau nicăieri.

Expirul numărat în jos, fără înregistrare: inspiri fără niciun număr, apoi lași aerul să iasă în timp ce numeri în gând trei, doi, unu; la următoarele două expiruri pornești de la patru și de la cinci. Aerul nu se ține; la prima amețeală, te întorci la felul tău obișnuit de a respira.
Partea fără numere: după ultima numărătoare lași cifrele deoparte și urmărești doar cum se înmoaie, pe rând, umerii, pieptul și pântecul cu fiecare expir.

Notează în fiecare zi cât de intens simți tema transei, de la 0 (deloc) la 10 (foarte intens).

Transele nu înlocuiesc medicul, psihoterapeutul sau tratamentul pe care îl urmezi. Dacă ai o afecțiune, vorbește întâi cu medicul tău.