Sari la conținut

Când overthinking nu te lasă să adormi, ce poți face seara

Siluetă întinsă în pat, în întuneric, cu un fir luminos de gânduri care se rotește în buclă deasupra ei.

6 min de citit

Așa arată overthinking seara: ai stins lumina, corpul e obosit, iar mintea reia o frază spusă acum trei zile, apoi mailul de mâine.

Te întorci pe partea cealaltă. Gândul se întoarce odată cu tine.

Am trecut și eu prin anxietate și insomnii severe, așa că îți scriu fără să privesc de sus. Și dacă mintea nu tace seara, nu e vina ta.

Vreau să înțelegi de ce se aprind gândurile tocmai seara. Apoi vedem ce poți face înainte de pat, ce faci când vin oricum și când e bine să ceri ajutor.

Îți propun câteva lucruri mici, pe care le poți încerca fără grabă. Nu îți promit o noapte perfectă.

Lumina se stinge și începe a doua tură

Birou mic cu veioză aprinsă și trei dosare fără etichete, așezat în mijlocul unui dormitor întunecat.

Pentru mulți oameni, seara înseamnă o a doua tură: neplătită, la un birou care s-a închis de mult.

Pe masa acelui birou stau de obicei trei dosare. Ce am spus. Ce se va întâmpla. Ce n-am terminat.

Cuvântul overthinking e unul uzual, pentru gânduri în buclă. Nu numește un diagnostic și nici nu spune ceva despre cine ești. Psihologii folosesc un termen apropiat, ruminație: reluarea aceluiași gând, fără un pas nou. Când gândul privește viitorul, i se spune de obicei îngrijorare.

Un exemplu imaginar, ca să vezi cum arată. Ai avut azi o discuție tensionată cu șeful. Noaptea o rejoci în minte, iar replicile tale devin tot mai bune, ale lui tot mai tăioase. Pare lucru serios. Pare că pregătești ceva.

O singură întrebare te ajută să deosebești lucrurile:

„S-a schimbat ceva față de acum zece minute?”

Dacă ai găsit o soluție sau ai luat o decizie, ai gândit cu folos. Dacă aceleași replici se rotesc în aceeași ordine, ești în buclă, chiar dacă ai senzația că rezolvi.

Întrebarea îți arată doar unde te afli.

De ce overthinking se aprinde tocmai când te liniștești

Paznic de noapte văzut din spate, cu un felinar în mână, pe un coridor întunecat cu uși închise.

Ziua, atenția ta are mereu ceva de făcut: oameni și notificări. În pat, toate astea dispar, iar ce a stat la coadă ajunge în față. De multe ori, abia acum au loc să se audă gândurile.

Un articol de pe PositivePsychology.com descrie gândirea repetitivă ca pe o încercare a minții de a se simți mai în siguranță, mai pregătită.

Mie îmi place s-o văd ca pe un paznic de noapte. Reia rondul cu uneltele pe care le are, fiindcă nimeni nu i-a spus ce rămâne pe mâine.

Sarcinile neterminate tind să rămână active în minte. Masicampo și Baumeister au arătat că un plan concret poate reduce această presiune, chiar dacă sarcina nu e încă gata.

Urmează cercul. Te temi că nu dormi, te uiți la ceas, calculezi câte ore ți-au rămas, iar calculul te activează și mai tare.

Același site descrie, într-un articol despre anxietatea de somn, cercul vicios dintre grija legată de somn și somnul mai slab.

Și poate partea cea mai nedreaptă: lupta. Tot acolo găsești avertismentul că judecata și critica față de propriile gânduri pot amplifica bucla, iar somnul vine mai ușor cu cât îl forțezi mai puțin.

Deci, dacă n-ai reușit să-ți oprești mintea prin voință, ai încercat ce ar încerca aproape oricine.

Închide buclele înainte să ajungi în pat

Bilet alb împăturit sub o veioză caldă, pe o masă de bucătărie, lângă un creion și o ceașcă.

Discuția cu paznicul merge mai ușor mai devreme, la masă, cu lumina aprinsă.

Exercițiul îl numesc biletul pentru mâine și îți ia cam cinci minute:

  1. Scrii ce ai de făcut în zilele următoare.
  2. Lângă fiecare grijă mare treci doar următorul pas mic. „Factura” devine „sun joi la furnizor”.

Ideea apare și în articolul despre cei care gândesc prea mult: în serile în care listele neterminate ți se învârt în minte, pune-le pe hârtie. Nimeni nu-ți poate garanta că adormi mai repede, dar pentru încercare îți trebuie doar o foaie.

Unele gânduri n-au un pas concret, cum e un regret sau o frică. Pentru ele, scrie o propoziție de închidere:

„Am văzut asta. Mă întorc la ea mâine, la o oră anume.”

Treci și ora. Apoi chiar te întorci la gândul acela, a doua zi. Altfel, paznicul nu mai crede biletul.

Hârtia îi dă gândului un loc unde să stea până dimineață, chiar dacă overthinking mai revine.

Restul e rutina pe care probabil o știi deja: ore de culcare cât mai constante, mai puțin ecran și mai puțină cafeină spre seară.

Ce faci când gândurile vin oricum

Fir luminos de gânduri care se desface încet în scântei deasupra unei perne, într-o cameră albastră.

Vor veni, în unele seri. Asta nu înseamnă că exercițiul n-a mers.

Numește bucla, fără reproș. „Uite bucla cu mailul.” Atât. Cercetătorii numesc asta conștientizare metacognitivă: observi că gândești, iar între tine și gând apare o mică distanță (Wells și Matthews, 1996, citați de PositivePsychology.com).

Schimbă felul în care sună. În NLP se vorbește despre submodalități, adică detaliile fine ale felului în care vezi sau auzi ceva în minte. Dă mai încet vocea aceea sau mut-o mai departe.

Ia-o ca pe un experiment personal: n-am studii de invocat pentru el și nu-ți promit un rezultat. Vezi doar dacă se mișcă ceva.

Coboară în corp. Greutatea picioarelor pe saltea, sunetele din cameră. Lasă expirul să fie puțin mai lung. Și nu te uita la ceas.

Ridică-te, dacă a devenit o luptă. Fă ceva liniștit, la lumină slabă, și întoarce-te când îți vine somnul. Patul redevine loc de somn, în loc de masă de negocieri.

Poți asculta o transă de seară. Îți oferă un loc unde să-ți odihnești atenția, o voce pe care o urmezi fără efort. Eu o propun ca să-ți liniștești partea din tine care încă veghează, nu ca să adormi cu forța.

Îți spun și limitele. Pe unii oameni transa îi ajută să se relaxeze, dar nu e un tratament pentru insomnie.

Într-o meta-analiză indexată pe PubMed (13 studii, 502 participanți), hipnoterapia a scurtat timpul până la adormire față de lista de așteptare. Avantajul a dispărut însă față de intervențiile placebo, iar 11 din cele 13 studii au avut calitate metodologică scăzută.

Dacă vrei să încerci, găsești aici transele pentru somn.

Când merită să vorbești cu un medic sau un psiholog

Două fotolii față în față, într-un cabinet cald, văzute printr-o ușă deschisă dintr-un hol întunecat.

Un articol te poate însoți o vreme, dar nu poate vedea ce se întâmplă la tine.

NHS este serviciul public de sănătate din Marea Britanie. Recomandarea lui: mergi la medicul de familie dacă schimbarea obiceiurilor de somn n-a ajutat, dacă problemele durează de luni de zile sau dacă îți îngreunează viața de zi cu zi.

În spatele lor pot sta și cauze tratabile, pe care un text nu le poate deosebi: apneea de somn, sindromul picioarelor neliniștite, efectele unor medicamente, anxietatea sau depresia. De pildă, dacă cine doarme lângă tine îți spune că uneori ți se oprește respirația în somn, spune-i și medicului.

Pentru insomnia persistentă, tratamentul recomandat, cu dovezi în spate, e terapia cognitiv-comportamentală pentru insomnie (CBT-I), făcută cu un specialist. Lucrezi împreună cu el asupra gândurilor și obiceiurilor care întrețin nopțile grele. Un psiholog te poate ajuta și atunci când buclele te urmăresc și ziua.

Exercițiile și transele rămân un sprijin. Hipnoza nu înlocuiește consultul, iar medicația prescrisă nu se oprește și nu se schimbă fără medicul care a recomandat-o.

Și încă ceva, spus simplu. Dacă apar gânduri de autovătămare sau de a nu mai fi, vorbește azi cu un medic sau un psihiatru. În urgență, sună la 112.

Noaptea nu trebuie câștigată

Fereastră deschisă spre cerul dinaintea zorilor, cu un pat liniștit și lumină caldă pe pătură.

Gândurile de seară au o logică și pot primi un loc pe hârtie.

Iar overthinking nu te definește. Poate fi semnul că mintea ta n-a primit încă voie să predea tura.

În seara asta, ia o foaie de hârtie și cinci minute: biletul pentru mâine. Dacă nopțile grele persistă, vorbește cu medicul de familie. Dacă vrei un sprijin în plus, poți asculta o transă pentru somn. Găsești și alte resurse pentru liniștea ta.

Nu e ușor. Dar seara poate deveni, puțin câte puțin, mai blândă.

Cu blândețe, Laurențiu

Articolul are scop informativ și nu înlocuiește consultul sau tratamentul medical.

Vrei să lucrezi la asta și singur?

Transele ghidate pe această temă te însoțesc acasă, în ritmul tău.

Vezi transele pe această temă

Transe asociate